Vine o zi in care realizam ca viata este o calatorie cu punct final, o zi in care constientizam ca moartea poate fi o realitate la orice varsta, iar singurele lucruri care mai conteaza sunt timpul petrecut impreuna si cuvintele ce rasuna in minte si-n suflet.
Viata ne ofera lectii pe care, de cele mai multe ori, le intelegem mult mai tarziu sau poate niciodata, lectii ce ne transforma si ne definesc ca suflete, ce ne determina sa pretuim clipa prezenta si oamenii minunati din viata noastra, sa ne urmam inima si sa alegem sa presaram pe cararea vietii esenta propriului suflet.
Cand a ales sa plece in lumea ingerilor, nu am putut sa nu rostesc acel ,,de ce?”, indreptat spre Divinitate si spre el, omul ce mi-a fost tata si cel mai bun prieten, in timp ce priveam imensul cer senin de deasupra mea, in suflet fiind o adevarat furtuna, simtind cum pamantul ma inghite celula cu celula, cata revolta, durere, tristete, dezamagire, neputinta, teama.
Am ales sa fiu puternica, pentru el si mai tarziu pentru mine. Puternica in fata lumii si atat de fragila in singuratate, unicul loc in care imi permiteam sa las lacrimile sa curga si pixul sa astearna pe hartie, emotii, trairi si cuvinte nespuse.
Am tras cat am putut de mine, pana cand trupul meu a inceput sa urle, sa scoata la lumina toata durerea ce zacea inchisa in suflet, asa se intampla cand refuzam sa eliberam emotiile, cand nu stim sau nu avem curajul sa fim vulnerabili, sa cerem ajutorul, sa cautam acele persoane care sa ne inteleaga si sa ne sprijine, carora sa le impartasim framantarile noastre interioare.
Atunci m-am intrebat prima oara care este rostul vietii si care este misiunea noastra, incercand sa gasesc o explicatie pentru acest final ce-l simteam mai degraba ca pe un abandon, ce m-a lasat fara orizont si cu atat greutate pe suflet, incat, pana si mersul pe strada era un adevarat chin.
Am ales sa cer ajutor si am gasit sprijin in cabinetul de psihoterapie, am putut sa scot la lumina frici, regrete, vinovatie, sa ma regasesc si sa privesc viata ca pe un dar, in care avem dreptul si poate singura obligatie, aceea de a fi noi si de a atinge fericirea, implinirea, sentimentul ca suntem si facem ceea ce ne dorim cu adevarat.
Uneori un singur cuvant, o singura intrebare, fie ea si retorica, ne poate face sa ne trezim, sa schimbam directia, sa alegem sa privim altfel aceasta calatorie, iar pentru mine intrebarea a fost aceasta: ,,Te-ai gandit vreodata ca Dumnezeu este trist pentru ca tu nu te bucuri de viata?”
Am ales sa o fac, sa privesc viata ca pe un dar, ca pe o calatorie in care sa ma bucur de toate frumusetile ei si sa scot la lumina comoara mea interioara, pe care sa o daruiesc lumii, pentru ca, cred cu tarie ca o viata lipsita de actul daruirii este o viata fara sens.
Fiecare om are ceva de daruit, fiecare om este unic si special, cu un rol insemnat in logica vietii, astfel ca, va invit sa va cercetati sufletul si sa indrazniti sa va urmati visul, pasiunea, acel drum care sa va faca sa zambiti, lasand in urma o lume mai frumoasa.
Eu am ales sa cred in puterea cuvantului de a motiva, de a transforma si de a vindeca inimi ranite asa ca, am ales sa ofer esenta ,,Colt de suflet” tuturor celor ce cauta un gram de inspiratie in aceasta minunata calatorie pe pamant.
Am indraznit si mai mult, iar anul trecut mi-am publicat primul volum de versuri ,, Colt de suflet”, o carte dedicata sufletului care a stiut cel mai bine cine sunt eu cu adevarat si m-a iubit din toata inima, incasarile fiind integral donate pentru sprijinirea copiilor bolnavi de cancer.
Acest gest este cea mai mare realizare din viata mea, oferind din ceea ce sunt si din ceea ce am, celor ce au mult mai putin decat mine, celor aflati în suferinta, in situatii limita, primind ca recompensa acea multumire interioară, ca raspuns la implicarea si grija fata de semeni.
Cred ca cel mai intelept lucru pe care il putem face este sa actionam din iubire, cu intelegere si acceptare, amintindu-ne mereu ca viata este o calatorie, iar noi suntem calatorii din ea!
Deseneaza-ti viata in culorile preferate, sta in puterea ta!
Iubesc cu tot sufletul meu sufletul oamenilor, cu certitudinea ca viata este o calatorie cu drumuri drepte si frumoase, respectiv drumuri alunecoase la sfarsitul carora putem fi persoane mai puternice, mai intelepte, pretuind mult mai mult acest dar de la Dumnezeu care se numeste viata.
[…] alegeri cu inima Pisoare in cantecul vietii Din jurnal – eu cu demoni si fara! Viata este o calatorie, iar noi suntem calatoriiArticole populare: Fugind raman in […]
Terapia prin scris e o, poate, cea mai interesanta forma de terapie, fiindca poti reciti, ori de cate ori simti nevoia sa revezi bucati din tine. 🙂 Sufletul ar trebui sa fie rotund, ca sa n-aiba colturi!