Cine este Mihaela Petrovan acum si cine era Mihaela la inceputurile afacerii sale?
Un om iesit complet din zona de confort, datorita (si nu din cauza) provocarilor antreprenoriale intalnite la tot pasul de-a lungul acestor 14 ani. Am pierdut (insa nu integral) din doza de naivitate si incredere in oameni pe care o aveam la inceput.
De unde ai invatat sa fii antreprenor?
Din practica. Din carti. Si inca mai invat.
A existat frica – de esec, de a nu avea bani etc? Cum ai integrat-o?
De fapt, frica de esec a fost principalul element motivational atunci cand am pornit la drum. Eram in stare sa muncesc non-stop doar pentru a nu da rateu in fata clientilor. In apogeul crizei economice, cand am lansat targul de carte BookLand, am invatat si ce inseamna sa nu ai bani sa platesti utilitatile firmei, darmite salariile. Sincer, stiu ca nu sunt frici constructive… Insa se poate oare fara?
Cum a venit primul client? Cum faci sa vina acum clientii?
Batand la usa. Prezentandu-ne (desi, ce sa prezinti cand abia esti la inceput de drum si nu ai cu ce sa te lauzi?). Au contat ideile si atitudinea. Incredibil, in primul an de business (2006) – datorita si conjuncturii (inainte de criza economica existau bugete pentru orice) – cifra de afaceri a companiei a fost mai mare decat cea inregistrata dupa criza. Atunci ne-am cumparat si primul sediu de firma, azi fiind la al doilea. Evident ca, dupa atatia ani de expertiza in marcom, clientii stiu cine suntem iar pe partea de new business acum ne permitem sa ne ducem noi inspre brandurile care ne plac. Totusi, cel mai important este nu sa vina, ci sa ramana.
Daca ar fi sa numesti principalele 5 lectii de antreprenoriat ale tale, care ar fi acelea?
Ati intuit bine, sunt mult mai multe, insa daca ar fi sa le numesc pe primele 5 iata care au fost lectiile mele:
- Ai grija in cine ai incredere!
- Crede in instinctul tau!
- Lead by example!
- Fa-ti timp si pentru lucrurile aparent marunte! Detaliile conteaza.
- Explica de doua ori atunci cand simti ca echipa nu te-a inteles din prima. Repetition builds retention.
Au existat cateva momente in social media in care cateva anunturi ale firmei tale (unul de recrutare si o postare facuta pentru contul unui client, daca imi amintesc bine) au atras un val de comentarii negative. Cum iti explici, ce s-a intamplat?
Va multumesc pentru intrebare, nu multi au curajul sa ne-o adreseze, iar noi chiar ne dorim lamurirea acestor aspecte. Pe scurt: totul ne-a fost regizat pe linie politica pentru ca urma sa ne ocupam de campania de comunicare a domnului Dr. Burnei care intentiona sa faca public adevarul despre grupul infractional care l-a distrus. Telefonul meu era ascultat de peste un an, dat fiind ca ne-am ocupat si de media relations pentru familia Adamescu, astfel ca la cateva zile distanta de la intalnirea noastra cu Dr. Burnei am fost aproape linsati. As vrea sa pot oferi mai multe detalii, insa probabil ca e nevoie de un interviu dedicat in exclusivitate acestui subiect, ca sa ma fac inteleasa si sa nu se creada ca merg pe o teorie a conspiratiei. Pe scurt: la acea data aveam 12 ani de activitate si niciodata nu avusesem parte de vreo criza de imagine, dimpotriva. Noi nu am alergat dupa premii, nu am mers la evenimente de networking (am creat noi unul – Conferinta „Marketing in Direct” – si 10 ani l-am implementat impecabil, livrand informatie utila); practic ne-am vazut de treaba noastra. Si iata ca, dintr-odata, s-a intamplat cu un simplu anunt de angajare, care cu un an inainte – cand mai fusese postat – nu a atras atentia nimanui. Insa, ca prin ‚minune’, in 2017 nu mai era bun. Nu gasisera altceva de care sa se lege si atunci au interpretat anuntul de angajare asa cum au vrut ei, folosindu-l ca rampa de lansare pentru niste acuzatii abominabile, defaimatoare si mincinoase la adresa mea si a agentiei More than Pub.
La ~1.5 ani dupa, respectiv in Apr’19 (adica in plin an electoral), s-au mai legat de 2 subiecte – un post Facebook pe pagina clientului RoStar si un anunt de angajare colaboratori studenti la actorie postat pe pagina Facebook UNATC. Evident, asocierea tendentioasa cu Hitler a creat valva dorita. Cum putea sa fie altfel? De fapt, era vorba despre rubrica de “Cultura generala” sub a carei umbrela au fost lansate timp de 8 luni quizz-uri tip grila care au crescut organic pagina cu 60% in ceea ce priveste numarul de like-uri si cu peste 300% impactul. Quizz-ul respectiv purta nr 105 si a avut ca intrebare “În ce țară s-a născut Adolf Hitler?” cu 3 variante de raspuns: Austria, Germania sau Polonia. Intentia noastra prin acele postari a fost strict aceea de a contribui la cresterea nivelului de informare si de a veni cu topice interesante, stiind ca istoria are mare priza la publicul tinta RoStar. Motiv pentru care postarea primise deja in cateva ore sute de like-uri pana sa apara articolul pe Adevarul.ro, care a rastalmacit totul. Pe mine m-a suparat foarte tare abordarea jurnalistei – urcase online articolul la ora 9:00 si la ora 9:01 a trimis si un email scurt clientului in care ii cerea opinia. Corect era sa i-o ceara inainte, nu dupa. Un motiv in plus ca ego-ul ei sa escaladeze scandalul atunci cand i-am atras atentia ca nu si-a facut meseria cum trebuie. La nicio saptamana dupa, s-a intamplat ca unul dintre colegii mei, abia sosit in echipa, vrand sa obtina mai repede rezultatele scontate, in loc sa discute cu un profesor de la UNATC, care sa ne recomande studentii potriviti, a ales sa dea un anunt de recrutare studenti in anul 1. Nu a scris prea inspirat anuntul, e adevarat, insa daca ‚prietenii’ nostri nu ar fi fost deja cu lupa pe noi, cu siguranta ar fi trecut neobservat. In final, era un anunt de angajare punctuala colaboratori pentru anumite postari pe Facebook, pe care ni le doream mai creative, mai dinamice. Evident ca s-a ajuns la interpretari cu totul si cu totul deplasate. Vorbim de o breasla in care exista multa subiectivitate si emotie, asadar, orice atingere a demnitatii profesiei respective ar fi creat valuri. De fapt, ne numaram printre putinele agentii (daca nu suntem chiar singura) care respecta teatrul si chiar aduce brandurile in acest spatiu (colaboram cu sase teatre deja) si taman noi eram acuzati ca exploatam actorii. Nu a fost niciodata intentia noastra sa se munceasca pe gratis pentru noi – e si absurda interpretarea mai ales in zilele noastre – insa evident ca in capul meu s-au spart toate si a trebuit sa raspund cu cat de mult calm mai puteam da dovada in conditiile acelea de epuizare si nervi intinsi la maxim… Imi amintesc ca eram de doua luni in deplasari saptamanale cu Conferintele BookLand prin tara, conducand peste 1000 km pe zi, cu tot cu evenimentul in sine si dormitul cateva zeci de minute in masina… oboseala si stresul au fost infernale pentru mine. Colegul respectiv s-a speriat de greseala facuta si si-a ‚asumat’ imediat greseala in stilul clasic: plecand din agentie. Din pacate, eu si More than Pub am ramas cu pata pe obraz. Bineinteles, daca nu s-ar fi urmarit transformarea unui tantar in armasar, nu s-ar fi ajuns aici.
Cum ti-au afectat activitatea si / sau imaginea?
Foarte mult. Cateva zile s-a tras in noi la foc continuu cu acuzatii si injurii – iar eu am raspuns tuturor. Insa si peste acest efort urias pot trece, nu-i bai, conteaza ce ramane. Din pacate, au ramas urme in online. Pe acestea nu le putem sterge decat cu interventia justitiei, la care sper sa am timp sa apelez la inceputul anului viitor, pentru ca si-asa am amanat indeajuns de mult reglarea acestei situatii. Insa nu o sa uit niciodata durerea si furia resimtita atunci cand niste oameni (si troli) care nu ne cunosteau s-au apucat sa-si dea cu parerea fara sa cerceteze cat de putin faptele. Efectul de turma, alaturi de bullying-ul atat de usor de practicat din spatele ecranului, conduce la niste nedreptati uriase care distrug vieti. Noi am fost victima acestor ‚jocuri de putere’ si nu numai o data… Cred ca va puteti imagina cat de greu ne-a fost ulterior sa mai angajam oameni noi – multi se lasau pacaliti de ce citeau pe net si nu mai veneau la interviu. Timp de cateva luni, din cauza interpretarilor rauvoitoare ale acelui anunt de angajare, a trebuit sa suplinesc eu munca unui grafician, asa ca a trebuit sa invat peste noapte sa lucrez cu suita Adobe. Si nu a fost deloc usor – acum rad cand imi amintesc ca mi-a luat doua ore sa creez ecusonul „Marketing in Direct”.
Cum ai depasit aceste momente atat profesional, cat si din punctul de vedere al re-echilibrarii interioare?
Am tras aer in piept si am mers inainte. Eu stiu cine sunt. Si stiu ce poate face echipa More than Pub. Ne-am bazat pe clientii nostri, care ne cunosteau valoarea si calitatea muncii. Ne-au intrebat si ei ce s-a intamplat (insa la cateva luni distanta), avand gentiletea de a nu pune si ei paie pe foc, lasand timpul sa vindece ranile, in acelasi timp ramanand in portofoliul nostru. Le suntem profund recunoscatori pentru increderea acordata!
Evident ca am avut o sedinta interna in care le-am explicat colegilor ca nu mai avem voie sa facem nici cea mai mica eroare si ca ma bazez pe profesionalismul lor. Pot sa spun ca acest atac dirijat impotriva noastra ne-a unit si mai tare.
Care sunt lectiile pe care le-ai luat din aceste experiente?
Sa nu ma bag in razboaie pe care nu le pot duce. Sunt o justitiara si nu pot sta indiferenta cand vad o nedreptate. Acesta a fost si motivul pentru care i-am sarit in ajutor (pro-bono) doctorului Burnei – acestui om i-a fost distrusa nu numai cariera, ci si viata. Dar oare mai intereseaza azi pe cineva ca acele acuzatii monstruoase nu au putut fi dovedite in fapt? Ce trist e ca adevarul nu face rating decat atunci cand (si pentru cine) se vrea… Credeti-ma, daca nu purtam grija unui SRL si a a unui ONG cu peste 12 angajati si daca nu eram atat de implicata in operatiunile cotidiene, m-as fi transformat intr-un jurnalist de investigatie si as fi devoalat multe lucruri care inca nu pot fi spuse. Insa, urmare a celor intamplate, inca suntem pe nisipuri miscatoare si nu ma pot defocusa de la munca mea, altfel as fi facut-o deja. Prin urmare, poate ca cea mai importanta lectie primita in urma acestei experiente dure este aceea de a accepta ce mi se intampla si, cu tot zgomotul de fond, sa-mi vad de misiunea mea. Eu inca mai sper ca ‚binele invinge’.
Ce te incurajeaza cel mai tare sa ai incredere in deciziile tale?
Omenia, generozitatea si corectitudinea de care stiu ca dau dovada de cand am devenit constienta de propria-mi persoana. Pe mine banii nu m-au motivat niciodata, poate de aceea nici nu ii am. Si nici nu imi trebuie. Am cladit mult, iar eu asta mi-am dorit de mica. A rezista 14 ani ca firma de prestari servicii intr-un domeniu care e primul afectat cand vine (chiar si numai vorba de) criza economica, nu e de ici de colo; publicitatea nu mai este o prioritate, ci conservarea. Recunosc ca cele mai importante lectii de viata mi le-a adus BookLand, proiectul cultural care m-a facut sa ma depasesc atunci cand credeam ca nu mai pot face nici macar un pas, care m-a infometat la propriu, dar care mi-a aratat adevaratul sens al vietii si m-a echilibrat ca persoana.
Daca ar fi sa privesti in urma, care sunt principalii factori care te-au sustinut sa ajungi in acest punct al carierei tale?
Increderea in mine insami, puterea de munca, pasiunea fata de ceea ce fac si dorinta de a lasa ceva in urma mea. Daca as putea da timpul inapoi, as alege strict antreprenoriatul social, fiindca mi-a oferit satisfactii extraodinare prin oamenii pe care i-am intalnit si lucrurile noi pe care le-am invatat. A alege sa diseminezi un mesaj cultural intr-un capitalism feroce inseamna mult consum emotional si material, insa energia primita de la oamenii frumosi (tinerii participanti & speakerii BookLand) m-au ajutat sa-mi continui drumul si sa nu renunt.
Ce iti propui in continuare?
Anul viitor voi alege calea exit-ului si voi lasa More than Pub si BookLand pe maini bune. Firma de publicitate va fi integrata intr-un grup de comunicare, iar Asociatia culturala trece in posesia colegilor mei carora le cedez integral actiunile. Si pentru ca totul sa mearga (si mai) bine dupa plecarea mea, ma voi asigura ca eu trec usor-usor in plan secundar, lasandu-i pe ei in fata. Am incredere in ei ca vor continua si dezvolta ce am inceput si ca vor da o noua amploare viziunii mele initiale.
