Citesti acum…
Meg Ciurchea: „Femeia este Putere”

Meg Ciurchea: „Femeia este Putere”

de  Cristina Lincuiunie 9, 2022

Cultura inseamna frumusete. Pentru cei care vad dincolo de aparente.” Mi-a placut tare mult motto-ul generosului tau site „Meg Ciurchea si prietenii”, asa ca te rog sa-mi spui totul despre acest nou proiect online. De ce „si prietenii”?

„Cultura inseamna frumusete” este un proiect pe care il coc de sase ani. L-am inceput si denumit asa pornind de la un simplu considerent: un om care citeste (orice: un articol, o poveste, o carte, un tratat de medicina naturista etc.) este un om frumos si astfel poate ajunge sa vada dincolo de aparente.

Din pacate, in zilele noastre, din ce in ce mai putini oameni citesc, iar sistemul de invatamant este cel putin execrabil, nefiind genul de sistem care sa impulsioneze copiii sa invete (avem noroc ca mai sunt cadre didactice care iubesc ceea ce fac, altfel…). Din nefericire, Romania, de la Revolutie incoace, din punct de vedere educational, merge din rau in mai rau, astfel am ajuns sa ne rugam sa intelegem ce scriu unii si altii, motivat de faptul ca sunt analfabeti sau analfabeti functional.

„Cultura inseamna frumusete” a pornit, practic, din frustrare. M-am saturat sa vad texte de genul „che faki”, am ajuns sa gandesc poliglot pentru a-i intelege pe cei care se „ajung” in strainatate si uita „como se parla” in limba romana. Limba Romana a ajuns un fel de Babel lingvistic. De exemplu, stiai ca s-a inclus in DEX cuvantul „desktop”? Cand am vazut asta, literalmente, am facut ochii cat cepele! Nu mai avem cuvinte in limba romana? Ba avem, dar e mai „fancy” sa folosim cuvintele altor tari (nu limbi, ci tari). E foarte stufos acest subiect. Cred ca e mai bine sa il detaliem complet separat.

„Meg Ciurchea si Prietenii” a luat nastere in online. Am ajuns sa cunosc oameni extraordinari care sunt satui, la randul lor, de directia in care merge aceasta societate. Practic, acesta este strans legat de un alt proiect al meu „Cultura bunului simt”.

Daca este sa insumam activitatea mea, si aici ma refer si la cartile ce urmeaza, toata energia mea si a prietenilor Meg Ciurchea se traduce in promovarea bunului simt si a culturii. „Prietenii” lui Meg Ciurchea sunt oameni de caracter, oameni cu cod moral, sunt aceiasi care mereu sunt pusi la colt de altii pentru ca spun adevarul. Dezbat pe larg aceste lucruri in emisiunea mea.

Meg Ciurchea

La o poveste cu Meg Chiurchea – Oameni si neoameni in online” – o emisiune TV curajoasa in care invitatii tai nu mai au loc de intors, am dreptate?

Da, ai perfecta dreptate. Aceasta emisiune este usor atipica, dar vor urma noi episoade pe aceasta tema. Impreuna cu Pablito cautam sa atentionam oamenii de pericolele care pot exista in online.

Cum a luat nastere si ce ti-ai propus sa transmiti prin intermediul ei?

Emisiunea „La o poveste cu MEG Ciurchea” pe care o desfasor la Cluj-AM.ro a luat nastere din dorinta de a expune adevarul ascuns in spatele unor caractere create de anumiti oameni pentru a agresa, a urmari si/sau a denigra alti useri. Mediul online este extrem de periculos. Daca nu intelegem cum functioneaza, daca suntem fara creier, ne putem trezi in situatii absolut groaznice. Personal, acum cativa ani, m-am vazut nevoita sa sterg blogul, pagina de autor si sa opresc toata activitatea scriitoriceasca din cauza acestor tipologii de hartuitori, caci, precum altii, am intrat ca o naiva in online si nu am ascuns cine eram. Multi se asteapta sa dau nume, nu o voi face niciodata. Este suficient sa stiu ca ii pot ajuta pe altii sa nu treaca prin acest gen de experiente. De asemenea, este suficient sa stiu ca se recunosc si ca pot fi recunoscuti de restul.

Pe langa asta, al doilea element al emisiunii il reprezinta promovarea Culturii Bunului Simt. Intr-o societate aproape ucisa de nesimtire, indiferenta si minciuna, m-am hotarat sa expun realitatea exact asa cum este ea: dura, cruda, fara a peria pe nimeni. Evident, scot in evidenta si elementele frumoase acolo unde sunt.

Dincolo de online, sta cuvantul tiparit. Cum ai inceput sa scrii?

Am inceput sa scriu in clasa a sasea. Scrisul a fost si este refugiul meu. Eu ma definesc a fi femeia cuvintelor scrise, nu a celor vorbite. Am inceput sa scriu pentru ca nu aveam niciun prieten (tocmai ma mutasem in alta localitate) si pentru ca simteam nevoia sa ma eliberez.

Cum a fost debutul in volumul colectiv „Destin in pasi marunti”, publicat de editura Bookzone?

„Destin in pasi marunti” este o carte care a dorit sa reporneasca literatura in Romania. Pentru mine, a fost al doilea moment de fericire pura din viata mea (primul fiind copilul, evident). Debutul pot spune ca a fost interesant. Eu am participat cu doua texte in cadrul proiectului, iar in urma opiniilor primite de la cititori, m-am simtit impulsionata sa continui. Nu pot spune decat „multumesc” pentru ca am fost cooptata in proiect, iar Bookzone a considerat ca merita publicat.

Am vazut ca pregatesti mai multe carti. Detalii, te rog!

Asa este. Am in lucru cateva carti. Doua sunt deja finalizate, dar, cumva, pare ca nu imi gasesc timpul necesar sa pun diacriticele si sa le editez. Momentan sunt canalizata pe profesie, iar timpul pentru scris este foarte redus.

Vor fi cele doua volume din „Povesti nespuse”, o colectie de povesti pentru persoane care vad dincolo de aparente. Da, pot fi citite si de tineri de la 16 ani in sus, nu de copii.

Apoi urmeaza doua romane dintr-o trilogie, romane care au la baza experienta mea si a altor oameni in mediul online. Chiar daca fac parte dintr-o trilogie, acestea sunt diferite.

Mai este „Hipnoza”, romanul, care a pornit de la povestea publicata in Destin. De ce roman? Pentru ca, in momentul in care am inchis „povestea”, am realizat ca nu este toata. Astfel ca… mai multe surprize ne asteapta.

Mai este romanul „Calatoriile Atenei”, care este finalizat, dar nu am avut curaj sa il trimit la edituri. Practic, povestea lui Mumu (prima scriere din Destin) este, in fapt, primul capitol al cartii.

Meg Ciurchea

Ce asteptari ai de la piata de carte de la noi?

Sincera sa fiu, nu am asteptari. Am incercat si am semnat contract cu o editura, dar nu si-a respectat termenul de aparitie al primului volum din „Povesti Nespuse”, astfel, pentru a putea respecta o promisiune facuta cititorilor, am fost nevoita sa o tiparesc singura. Evident, in acel moment, m-am lovit de tot ceea ce inseamna publicarea unei carti. Asta s-a intamplat anul trecut. Din cauza experientei m-am oprit din cautari. Cred ca poti intelege, ca scriitor, teama de a trimite catre un necunoscut (practic) o parte din tine, caci asta sunt scrierile noastre. Plus ca majoritatea editurilor nu te publica, daca nu iti finantezi tu publicarea. Momentan ma gandesc la cum sa procedez pe viitor.

Din ce te inspiri? In ce masura viata reala sta la baza scrierilor tale?

Din ce ma inspir? Din vise preponderent. Da, logic ca exista si elemente din realitate, altfel scrierile nu ar avea o substanta, ci ar deveni pure fantezii. Prefer sa scriu cultura, nu maculatura, astfel ca, chiar daca introduc elemente din realitatea de zi cu zi, fiecare carte are la baza un studiu (istoric, medical, etc), in functie de tipologia cartii. Povestile caracterelor mele au la baza samburi de adevar. Sunt curioasa cati le vor descoperi.

Crezi ca e necesar ca autorul sa fie intr-o relatie de iubire-ura cu sine si cu personajele sale pentru ca povestea sa fie una cat mai veridica?

Nu cred asta. Eu iubesc cuvintele. Sunt a lor si ele ale mele.

Veridicitatea unei scrieri o da perceptia cititorului, nu noi. Noi „ne asternem” realitatile, este rolul cititorilor sa se regaseasca sau nu in ele.

Cea mai mare teama ca om de litere?

Ca va disparea limba romana, puritatea ei.

Cea mai mare dezamagire?

Faptul ca Romania nu isi recunoaste valorile literare si nu si le promoveaza. De exemplu, ai vazut ce carti primesc copiii la scoala sa citeasca pentru limba si literatura romana? Majoritatea sunt scrise de autori straini. Despre ce vorbim?

Meg Ciurchea

Cea mai mare bucurie?

Momentul in care un cititor imi scrie sau ma suna si imi spune „am plans cand am citit” sau „de ce nu poti scrie povesti cu final fericit” sau cea mai frumoasa opinie a unui cititor (pentru mine) a fost „ar trebui ecranizat”. De asemenea, apreciez enorm si cand mi se spune „nu imi place” sau ca sunt prea dura etc. De ce? Pentru ca stiu ca nu am cum sa fiu pe placul tuturor si, in acelasi timp, acesti cititori stiu sa spuna si de ce-ul (adica sa isi argumenteze opinia).

Crezi ca exista tensiuni in spatiul online intre autori sau intre autori si cititori?

Am observat ca uneori exista, doar ca nu ma ating. Sincer, nu bag in seama criticile negative, ci doar pe cele constructive.

Cum le faci fata?

Simplu: nu scriu pentru oricine, prin urmare, nu toata lumea poate percepe ceea ce eu astern. Nici eu nu pot intelege un tratat de chimie, de exemplu. Fiecare avem afinitati sau lucruri care nu ne plac. A! Ca incep unii si altii sa vorbeasca, vorba aia, gura fara ei? Aia e altceva. Pot spune ca sunt genul de persoana sarcastica, iar ironia este cea mai buna replica. In acelasi timp, daca nu e suficient de inteligenta interactiunea cu aceste persoane care cauta sa creeze un mediu ostil, ma plictisesc foarte repede. Le las sa vorbeasca singure.

O intrebare de care nu scapa niciuna dintre intervievatele Chic-Elite: Care este viziunea ta vizavi de femeie si putere?

Viziunea mea? Femeia este Putere. Cu sau fara iubit/sot, ea poate face si realiza lucruri inimaginabile, iar asta o spun din experienta. Femeia (caci ne referim la femeie nu la pisicute, pitipoance si altele din gama) intelege si accepta ceea ce poate face si ce nu poate face. Ea se opreste doar cand pica sau moare (deci, practic, nu se opreste voit). Are atata vointa incat, uneori, poate ajunge la concluzia ca devine femeie-barbat. Cu toate acestea, feminitatea ei este ceea ce primeaza si nu va accepta nimic mai putin decat un om puternit langa ea. Iarasi, un subiect fierbinte 😊

Te consideri feminista?

Da, sunt feminista in adevaratul sens al cuvantului, nu in sensul promovat de o societate analfabeta functional. Ma crezi ca, daca intrebi 100 de romani ce inseamna „a fi feminista”, 99,99% din ei nu stiu raspunsul corect?

Cred in egalitate in drepturi, in acelasi timp cred in corectitudine, respect si intelegerea faptului ca, indiferent cine ce spune, anumite lucruri pot fi facute doar de femei si anumite lucruri doar de barbati.

Cu drag,

Meg Ciurchea 😊

Care este reactia ta?
Articol bun
0%
Autor recomandat
0%
Despre autor
Cristina Lincu
Comentarii

Lasa un comentariu

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord