Citesti acum…
Simona Tanasescu, director general al editurii Velvet Story: „Cred ca a venit timpul sa spunem lucrurilor pe nume”

Simona Tanasescu, director general al editurii Velvet Story: „Cred ca a venit timpul sa spunem lucrurilor pe nume”

de  Cristina Lincufebruarie 28, 2022

Draga Simona, de data asta am inversat rolurile. Daca anul trecut, eu eram cea intervievata – si-ti mulțumesc inca o data pentru bucuria de a putea discuta in direct in cadrul emisiunii „Incotro cartea romaneasca?” – acum este randul meu sa te iau la intrebari pentru Chic-Elite. Si, din nou, iti multumesc pentru ca ai fost de acord sa-mi acorzi acest interviu.

Buna, Cristina! Iti multumesc pentru invitatie si cu mare bucurie ii salut pe toti cititorii Chic-Elite, iar tie iti voi raspunde la intrebari cu mare drag.

Esti Director General si editor al editurii Velvet Story, una dintre cele mai noi si mai active edituri din Romania. Ce presupune munca ta? Este greu sa conduci o astfel de afacere în Romania de azi? Cumpara publicul roman carti scrise de autori romani contemporani?

Munca mea presupune multe sacrificii personale si cel putin 18 ore de atentie pe zi, mult stres si din pacate, din ce in ce mai putine satisfactii. Si toate acestea nu se intampla pentru ca asa vreau sau mai ales pentru ca asa mi-am dorit, ci din cauza unui sistem care ni se impotriveste continuu. Sa conduci in ziua de astazi o editura este ca si cand zilnic ai purta o camasa de forta si calusul in gura. Degeaba ai cele mai bune intentii, planuri extraordinare si idei desavarsite, pentru ca zi de zi te lovesti de ziduri pe care altii le ridica, iar tu te lovesti de ele fara sa ti se permita miscarea. Stiu, cei mai multi se asteptau de la mine la un altfel de raspuns, dar cred ca a venit timpul sa spunem lucrurilor pe nume – este foarte greu sa ai si sa conduci o editura in Romania, atata timp cat o faci cu un numar limitat de oameni pentru ca nu iti permiti sa faci angajari, nu gasesti oameni implicati, iar preturile la hartie fata de anul trecut s-au dublat si continua sa creasca. In plus, intervine si distributia si promovarea, ambele fiind foarte costisitoare, tinand cont de faptul ca noi, editurile in general, nu ne permitem sa crestem pretul cartii de la o zi la alta, asa cum cresc toate preturile la alte produse din jurul nostru. O carte nu este o paine, un consum zilnic, dar, pe temen lung, cartea este cea mai importanta sursa a dezvoltarii omului; insa cine mai are timp sa se gandeasca la asta, atata timp cat un bloc de desen pentru copiii nostri a ajuns la peste 45 de lei? Si, pentru ca lista impedimentelor continua, nu pot sa nu amintesc de indiferenta statului roman. Pe timpul pandemiei, am fost singura tara din Europa care nu a acordat niciun sprijin pietei de carte. Daca acest lucru s-a facut, in mod cert statul roman nu a ajutat Velvet Story, nici macar cu un euro. Am continuat in schimb sa facem lucruri frumoase si interesante, astfel incat povestea, povestile scriitorilor sa nu devina doar o simpla amintire. Cat despre intrebarea referitoare la public, daca cumpara sau nu autori romani, raspunsul este evident si il stim cu totii, dar ne este teama sa-l spunem cu voce tare: autorii romani sunt total dezavantajati, din toate punctele de vedere, fata de autorii straini. In plus, sunt atat de criticati incat, nu am sa ma fereresc sa va spun ca in scurta vreme, tinand cont nu doar de conditia autorului roman, ci si de actuala situatie mondiala, este posibil sa nu mai avem scriitori romani. De ce? Pentru ca in afara de energia pe care i-o transmite cititorul prin simplul fapt ca ii citeste cartea si de cativa lei, in cel mai fericit caz, pe care ii castiga de pe urma unei carti, scriitorul roman nu are nicio satisfactie. Orice proces de scriere presupune enorm de multa munca, dar si foarte multa dragoste; iubire pe care scriitorul o asterne in paginile cartii si o daruieste mai departe cititorului. In Univers exista o balanta a acestor energii – cand oferi, trebuie sa si primesti pentru ca echilibrul sa fie mentinut. Din pacate, in cazul scriitorului roman, aceasta dragoste nu se intoarce de cele mai multe ori inapoi. Si atunci… cum sa mai poti scrie? De unde sa mai daruiesti cand sufletul iti este facut tandari?

Simona Tanasescu

Cu ce greutati va confruntati? Ce planuri aveti pentru anul in curs?

Cred ca in mare parte le-am expus mai inainte, dar in prezent ne confruntam cu un mare blocaj. Vanzarile fata de aceeasi perioada a anului trecut au scazut drastic, cheltuielile de productie, de promovare si de transport au explodat, in timp ce, in acest domeniu, toata lumea tace. Ce se poate face? Se pot face multe, daca se vrea, dar personal nu pot decat sa fac apel la cititori ca din putinul lor, desi totul s-a scumpit, sa continue sa cumpere carti, mai ales ale autorilor romani.

Cum alegi autorii cu care colaborezi? Cum vi se poate adresa un autor dornic sa publice la Velvet Story?

Velvet Story a fost de la inceput gandita sa publice si sa promoveze autorii debutanti. Am mers pe acest drum, dar bineinteles ca lor li s-au alaturat treptat si autori consacrati. Este drept ca volumul de munca la manuscrisul unui debutant este mult mai mare, dar povestile lor sunt incarcate de o emotie autentica care merita tot efortul din partea editorilor. Cei care vor sa ne trimita un manuscris o pot face pe adresa de mail manuscris @velvetstory.ro

In ce masura este important ca un autor să se implice in promovare cartii/cartilor sale?

In situatia actuala, este esential si imperios necesar. Orice autor trebuie sa inteleaga faptul ca o editura poate face multe lucruri, dar nicidecum minuni peste noapte. In plus, autorul roman care viseaza la statutul celui international trebuie sa adopte in primul rand continuitatea, tenacitatea, tinuta si atitudinea pe care autorul strain o afiseaza in public si mai ales pe retelele de socializare. Pe de alta parte, scriitorii straini investesc permanent in cartile si in imaginea lor. Si cand ma refer la investitie, ma refer si la bani, nu doar la timp si efort. Bineinteles ca la acest capitol, autorul roman are un raspuns – „eu nu pot investi”, „eu nu am de unde”, „eu nu pot face poze profesionale”, „pai, daca eu investesc in promovare, la ce bun sa ma adresez unei edituri pentru publicare?” sau „eu lucrez si nu am timp sa stau pe retelele de socializare, nu am timp sa ma promovez si nici nu stiu cum sa o fac”. Personal, ii inteleg pe toti, desi sunt putini care ne inteleg pe noi, dar ce vreau sa adaug este urmatorul lucru: experienta editurilor din vest din ultimii 15 ani au demonstrat ca cele mai bune rezultate pentru crearea unei imagini, mentinerea ei si promovarea unor carti sau a unor autori se realizeaza printr-un efort concertat intre autor si editura, care urmaresc impreuna un plan bine stabilit. Sigur ca editura face tot ce poate in limitele ei pentru a-si promova autorii si cartile, dar plusul pe care il poate aduce autorul nu este deloc neglijabil, asa cum au demonstrat-o marile edituri din occident, care prin contract stabilesc cu autorul un plan de autopromovare, care sa mearga in paralel cu cel al editurii. La noi, inca exista o reticenta si o inertie foarte mare cand este vorba de asa ceva.

Insa tu esti, mai intai de toate, scriitoare. Cum s-a nascut pasiunea pentru cuvinte? Ce gen literar preferi sa abordezi?

Pasiunea de a imbina cuvintele o am de pe vremea in care lucram ca jurnalist. In timp, a evoluat, trecand hotarul de la cautarea unei exprimari clare la cea a exprimarii unor idei sub diferite forme artistice. Am inceput cu romane situate la granita dintre SF-ul distopic si clasica poveste de dragoste, dar nu-mi sunt straine nici genul fantasy, thriller, romance sau erotic. Imi place sa combin mai multe genuri literare intr-o singura carte si consider ca in felul acesta bogatia ideilor si a emotiilor pe care le pot transmite este mult mai mare. Nu-mi este teama de nou si, mai mult decat atat, iubesc atat de mult ceea ce fac incat imi doresc sa pot scrie din ce in ce mai bine si sa pot oferi cititorilor povesti cat mai interesante si cat si mai incitante, din toate punctele de vedere. Dumnezeu sa-mi ajute, zic!

Ne poti spune cateva cuvinte despre cartile pe care le-ai publicat? Pe care o „iubesti” mai mult?

Am publicate in prezent sapte titluri si pot spune ca pe toate le iubesc in mod egal. Implicarea emotionala insa, la fiecare dintre ele a fost alta, datorita sau din cauza subiectului. Nu stiu cum fac altii, dar eu traiesc la maxima intensitate fiecare poveste pe care o scriu. Propriile-mi cuvinte unori ma ranesc, ma enerveaza sau ma supara, dar astase intampla tocmai pentru ca sunt om, scriitorul este om si nu robot. Ba, mai mult, de la o carte la alta, chiar eu am de invatat o multime de lucruri, iar cel mai important dintre toate este ca pe lumea asta nimic nu ni se cuvine, mai ales iubirea sau respectul. Cartile mele, dar si a autorilor Velvet Story, pe care ]i recomand cu mare drag si asumare, le puteti gasi pe www.velvetstory.ro

Cat de mult conteaza sa ai cartile traduse într-o limba de circulatie internationala?

Ar conta enorm daca s-ar traduce carti comerciale, daca ne-am permite sa facem traduceri bune si mai ales daca am avea posibilitatea de a ne adresa pietei de carte internationale in mod direct sau prin intermediul agentilor literari, dar noi nu avem de „niciunele” dupa cum spunea biata bunica-mea. Cand am spus carti comerciale, nu m-am referit la romane de duzina, ci strict la cele care aduc in atentia publicului subiecte de interes, subiecte „in trend”, indiferent de genul literar din care fac parte. La noi, ideea de comercial, din pacate, este asociata cu tot ce-i mai rau pe lume si mai ales cu termenul „ieftin”. Este total gresit! Scriitorii straini, ale caror drepturi de autor sunt cumparate de editurile de la noi pe bani foarte multi, cei pe cartile carora este scris „Bestseller x,y,z”, povestile lor sunt comerciale, nicidecum elitiste. In vremurile pe care le traim, cand timpul ne alearga si pune presiune pe noi zi de zi, avem nevoie si de relaxare si destindere, iar asta nu ne-o poate da decat o astfel de carte, cu un subiect interesant si care se citeste usor. In plus, aici intervine si limbajul. Am primit multe manuscrise pe care, citindu-le, simteam pur si simplu cum autorul respectiv se chinuia sa faca o descriere frumoasa, sa vina cu o metafora deosebita, dar asta doar pentru a arata ca poate. Multi cred ca pot sa scrie. Pot accepta ideea asta, dar in realitate putini sunt cu adevarat povestitori…

Acum, referitor la traduceri, pentru moment si inca vreo cativa ani de acum incolo, cred ca este inutil sa iti traduci o carte, daca nu castigi prima data terenul acasa la tine. Uitati-va si luati aminte din povestile autorilor straini – cartile lor au devenit bestseller in tarile lor de origine, apoi au fost traduse. La noi, care sunt sansele ca o carte sa devina bestseller la nivel de tara?

Ce alte proiecte mai ai in derulare?

Indiferent de realitatea crunta, noi, la Velvet Story continuam sa muncim enorm, sa ramanem pozitivi si sa nu ne abatem de la crezul nostru. Exceptand noile titluri ce urmeaza sa apara, speram ca anul acesta sa putem organiza o Gala a cartii romanesti cum nu s-a mai facut niciodata in Romania si sa punem bazele unei platforme care sa contina filme dupa cartile autorilor romani contemporani. Stiu, sunt planuri mari, ambitioase, dar consider ca este timpul ca si noi, scriitorii romani, sa iesim nu neaparat din anonimat, ci din acest con de umbra de-a dreptul apasator, bolnavicios. In ceea ce ma priveste, am in plan cel putin patru titluri noi in acest an.

O intrebare de care nu scapa niciuna dintre intervievatele Chic-Elite: Care este viziunea ta vizavi de femeie si putere? Te consideri feminista?

Nu sunt feminista, dar clar nu suport misoginii! Admir femeile inteligente, puternice, hotarate, dar fara a putea spune ca mi-as dori sa traiesc intr-o lume formata si condusa doar de catre femei. Consider ca in lumea asta mare, undeva, in tot si in toate, trebuie sa existe un echilibru. Cat despre putere, mereu a fost aceeasi sabie cu doua taisuri, indiferent in mana cui a stat. Puterea, cel putin din punctul meu de vedere, nu trebuie sa ti-o doresti daca nu stii ce sa faci cu ea, dar mai ales daca te simti nepregatit sa o primesti. Personal, nu-mi doresc putere, dar imi doresc extraordinar de mult ca povestea editurii Velvet Story si a autorilor romani sa mearga cat mai departe, dupa cum mi-am imaginat-o atunci cand am plecat pe acest drum.

Care este reactia ta?
Articol bun
0%
Autor recomandat
0%
Despre autor
Cristina Lincu
Comentarii

Lasa un comentariu

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord