Nu a fost rezolutia mea de anul nou sa incep sa fac sport (depusesem armele, stiam din experienta anilor anteriori ca voi renunta dupa prima luna de abonament), dar cu siguranta a fost unul dintre cele mai bune daruri ale lui 2016.
A venit de la sine, dupa o perioada intensa de lucru in cateva proiecte complexe de comunicare, care imi ridicau nivelul de adrenalina peste medie. Am vrut sa prelungesc starea respectiva, care, culmea, desi aveam toate motoarele turate, sesizam ca imi facea bine! Asa se face ca, atunci cand proiectele respective s-au finalizat, m-am intrebat intelept ce substitut pot gasi si astfel mi-a venit in minte sportul.
Hotarata, am purces la un proces riguros de recrutare si selectie, in urma caruia am creat mixul de sporturi perfect pentru mine, de care ma bucur, saptamanal, de cateva luni bune deja.
Daca ar fi sa sistematizez, pasii care au functionat, in cazul meu, pentru a reusi sa readuc sportul in viata mea, acestia sunt:
Am avut o ancora puternica. Mi-am adus aminte de anii de scoala, cand sportul facea parte in mod natural din viata mea. Inclusiv acasa exersam posturi precum podul sau lumanarea (care nici nu stiti cat ma bucur sa observ, la orele de yoga de azi, ca sunt ca mersul pe bicicleta). Mi-am propus sa reinvii in mine aceasta stare si, dupa o vreme, iata ca a functionat!
Am pornit in acest demers relaxata si atenta la ceea ce imi place. Daca nu m-am simtit bine la Pilates, l-am taiat instant de pe lista. Am ales sporturile care mi se potrivesc cel mai bine si unde merg cu placere. Cam ca atunci cand eram atat de incantata de redactia unde lucram, incat mergeam la birou cantand in gand.
Nu mi-am setat un anumit obiectiv: sa slabesc x kilograme, sa merg de y ori pe saptamana etc. Daca as fi facut-o, probabil ca as fi fost dezamagita repede, fiind nerabdatoare sa vad rezultate, ceea ce nu m-ar fi ajutat. Cu toate acestea, am resimtit imediat beneficiile; primele – cele legate de tonus, apoi cele legate de postura, de crestere a rezistentei, fortei etc.
Am fost curioasa si deschisa sa incerc si alte sporturi pe langa acelea pe care le incercasem deja, in trecut. Asa am descoperit ceva ce nu imaginasem vreodata: ca imi plac sporturile de tip combat. Ceea ce mi-a improspatat amintirile din copilarie, cand ma uitam cu gura cascata la luptatoarele ninja care zburau prin copaci
Am inceput sa ma bucur 100% de sport si l-am integrat armonios in stilul meu de viata atunci cand am renuntat sa mai fie o lupta, din care eu eram de fiecare data cea care pierdea („iar nu am mers la sport”, „nu am reusit sa fac x sute de abdomene” etc. – cunoasteti caruselul acesta de auto-invinuiri, la care suntem atat de priceputi). Voi cum integrati activitati noi in viata voastra?
