Citesti acum…
Drumul spre sine prin vise

Drumul spre sine prin vise

de  Dana Tudoraprilie 1, 2016

AnaAm fost colege de liceu. Ne-am conectat cu adevarat dupa multi, multi ani, cand am primit de la ea o puternica lectie despre cum poti sustine si fi sustinut doar prin prezenta si acceptare, despre cat de continatoare sau nu poate fi tacerea, despre cum putem inchide si deschide bariere intre noi doar din priviri. Fondator al Romanian Dreaming Circle, terapeut transpersonal, dream teacher, Ana Maria Stefanescu a vorbit pentru Chic-Elite despre drumul spre sine prin vise si nu numai.

Ai o indelunga experienta profesionala in domeniul bancar. Cum si cand a aparut nevoia de a face o schimbare?
Mai bine zis, am o indelungata experienta in domeniul lucrului cu oameni – pentru ca da, am lucrat in domeniul financiar-bancar vreo zece ani, insa activitatile principale erau mult legate de training, coaching, recrutare, comunicare. Experiente valoroase si utile, din care am invatat o gramada. Nevoia de schimbare a aparut prin 2006, odata ce procesul de dezvoltare personala si de transformare in care eram a inceput sa se accelereze.

Cum ti-ai clarificat noua directie pentru activitatea ta? De ce ai ales domeniul dezvoltarii personale? Si de ce lucrul cu visele si respiratia holotropica?
Schimbarile de felul asta nu functioneaza pe principiul „stabilirii de obiective” – daca se petrece asa, inseamna ca nu sunt autentice 🙂 Drumul s-a clarificat, s-a dezvaluit de la sine pas cu pas, si are bineinteles legatura cu preocupari si experiente care mi-au fost aproape de suflet din copilaria timpurie: visele m-au insotit de cand ma stiu, constant si abundent. Respiratia holotropica mi-a deschis de asemenea usa catre ceva ce intuiam dintotdeauna (si ceva ce intuiesc din ce in ce mai multi oameni) si anume ca realitatea este mult mai vasta si mai adanca decat nivelul superficial la care ne-am „educat” s-o percepem. Si ca in aceasta adancime gasim raspunsuri si sens.

Cum a fost sa iti construiesti o cariera intr-un nou domeniu si sa lasi in spate anii de realizari profesionale de pana atunci? Ce te-a ajutat / inspirat?
Pai repet, n-am avut nici o clipa intentia de a-mi construi o cariera. Lucrurile au curs de la sine, din momentul in care mi-am dat voie – in cele din urma – sa-mi urmez chemarea si inima. Pur si simplu, a venit o zi in care am stiut ca nu mai pot face ce faceam pana atunci (domeniul financiar-bancar) – si in aceeasi zi am anuntat ca plec. M-a ajutat mult sentimentul de incredere care a venit odata cu aceasta hotarare, m-au ajutat anii multi de cursuri si formari si experiente personale si transformari. M-a ajutat enorm calatoria in Peru din 2010. M-au inspirat trei oameni pe care i-am simtit ca ghizi si mentori si carora le voi fi recunoscatoare mereu.

Au existat frici / bariere / momente de lipsa de încredere in avansarea pe noul drum? Cum le-ai depasit?
Singurele bariere erau legate, precum spui, de lipsa de incredere. Singurele bariere care apar, de regula, pe un astfel de drum, al oricui, sunt, asadar, de natura mentala. Sunt auto-limitative. Le-am depasit mergand mai departe pe drumul pe care pornisem – si asta as incuraja pe oricine sa faca.

Care au fost cele mai puternice experiente si lectii din cautarile tale personale catre auto-cunoastere?
Aici ar fi de scris zeci, poate sute de pagini. Primele raspunsuri care vin acum catre mine sunt: intelegerea faptului ca suntem cu totii conectati. Cand spun „intelegerea” nu ma refer la sensul intelectual, metaforic – ci la realizarea ca acest lucru este o realitate, ca este modul de operare al Universului, daca vrei. Ce avem „de facut”, azi si mereu, este lucrul cu sine, cu propria persoana – si doar in felul asta ii putem „ajuta” pe ceilalti (desi a-ti dori sa-i ajuti pe ceilalti pleaca de la presupunerea ca sunt neajutorati – iar sindromul Salvatorului este, din pacate, mult prea prezent in lumea terapeutilor sau coachilor sau insotitorilor sau cum vrei sa le spui). O alta intelegere / experienta foarte importanta este aceea ca spatiul Inimii este real – si este ceva ce putem re-invata sa accesam. Din nou, nu vorbesc despre sensul metaforic al acestui lucru, ci despre ceva ce poate fi trait. Si o alta lectie mare: fiecare este ceea ce este 🙂

Ce impact a avut si are asupra ta lucrul cu visele? Poti da un exemplu?
Impactul a fost si este enorm. Visele sunt pentru mine ghizi, calauze, aliati. Visele au venit cu confirmari si lectii. M-au invatat despre respect si abordare non-intruziva in lucrul cu ceilalti. Mi-au pus oglinzi in fata, de multe ori. Exemple as avea sute. O sa aleg cateva foarte „practice”. Am visat de cateva ori, de exemplu, locatiile potrivite pentru retreat-uri. Am visat realitatea in care se afla cineva drag mie, care murise. Am visat natura adevarata a unei relatii – si realitatea diurna a confirmat asta in cateva zile si m-a ajutat sa iau o decizie sanatoasa. In februarie anul trecut mi-am visat fetita – care se pregateste sa aterizeze foarte curand – si numele ei. Exemple ar fi sute si in ceea ce priveste visele impartasite de cei care vin la atelierele de lucru cu vise – insa n-as vrea sa le povestesc aici, fara a avea permisiunea lor in prealabil.

Sunt multe mituri și perspective legate de vise. Definitia ta in ceea ce priveste visele care este?
Mi-ar fi greu sa dau o definitie. Visele sunt vii si au legatura cu notiunea de flux, mai degraba. As spune ca visele au un rol foarte important: ne aduc aminte ca realitatea este mai mult decat percepem cu cele cinci simturi. Este esential sa nu uitam asta.

Exista mai multe tipuri de vise?
Da. Exista vise premonitorii, vise simbolice, vise de vindecare, vise despre alte realitati sau lumi; vise care ne vorbesc despre cei care au murit, vise care vin catre noi cu idei si proiecte creative – sau cu chemari „mari”, cum se spune. Vise care vorbesc, pur si simplu, despre noi, asa cum suntem cu adevarat si ne invata sa ne vedem si sa ne acceptam. Vise care vorbesc despre altii si care vin cu mesaje de transmis. Vise care ne fac atenti la sincronicitati si ne indeamna, bland, sa deschidem ochii.

De ce sa fim atenti la ele?
Cum spuneam, darurile lumii viselor sunt de multe feluri. Ele au o valoare incontestabila la nivel psihologic, pentru ca ne invata mai multe despre noi insine, despre tipare mentale si emotii – si in acelasi timp au valoare imensa la nivel spiritual. Visele sunt ghizi, profesori extremi de eficienti in ceea ce priveste intelegerea mesajelor lor si integrarea acestora in viata de zi cu zi, cu scopuri, de multe ori, extrem de practice. Visele vorbesc despre noi insine, asa cum suntem cu adevarat, sunt oglinzi pretioase si aliati in drumul catre propriul Centru.

Visele au importanta la nivel micro dar si la nivel macro, in egala masura – pentru ca vorbesc adesea despre Pamant si umanitate. Visele ne conecteaza la Campul de dincolo de minte si de personalitatea obisnuita; la vechi Traditii pe care le reinvatam, de care ne reamintim.

Cat de mult sa ne ingrijoram cand avem un cosmar?
Deloc. Sa nu ne ingrijoram deloc – ci sa ne aplecam asupra lui si sa descoperim, cu rabdare, care ii este mesajul si de ce ne trage de maneca. Si apoi sa facem ceva in legatura cu ce-am descoperit. Sa actionam, potrivit, in directia indicata.

Care sunt acele obiceiuri zilnice care te tin conectata cu tine?
Meditatia. Respiratia constienta. Plimbarile lungi. Conectarea cu campul si padurea de langa casa. Scrisul in jurnalul de vise. Sau scrisul, pur si simplu.

Ai perioade proaste? Cum le depasesti?
Bineinteles! 🙂 Pentru mine o practica extrem de eficienta in astfel de situatii este practica recunostintei. Recunostinta pentru orice – si pentru tot. De indata ce gasesti cateva motive „mici” de recunostinta lucrurile curg si totul se schimba.

Daca ar fi sa fac un singur lucru pentru alinierea minte – trup – suflet, ce mi-ai recomanda?
Sa mergi si sa respiri constient. Asta deschide si relaxeaza campul atentiei – iar efectele sunt la toate nivelurile: minte-trup-suflet, precum ai spus.

Este o intrebare pe care nu ti-am adresat-o dar la care ai vrea sa raspunzi?
Nu stiu care ar fi intrebarea, as da doar raspunsul: sa fim noi insine 🙂

Care este reactia ta?
Articol bun
100%
Autor recomandat
0%
Despre autor
Dana Tudor
Dana Tudor
Jurnalist, consultant comunicare, personal branding si employer branding Am o experienta de aproape 20 de ani in comunicare si in presa scrisa si online, de business si life-style. Am contribuit la dezvoltarea unor branduri premium in presa romaneasca (Project Manager Eva.ro, redactor-sef Cariere) si am avut ocazia de a interactiona cu mii de manageri, antreprenori si guru internationali din mediul de afaceri, precum si cu unii dintre cei mai buni specialisti din diverse domenii care contribuie la un stil de viata frumos si echilibrat (parenting, nutritie, coaching, vestimentatie, etc.). Principale directii de activitate ale Buticului meu de Inspiratie sunt: employer branding si cursuri de life-style pentru angajatii companiilor, content mastery, PR & media relations, branding personal.
Comentarii

Lasa un comentariu