Citesti acum…
Cristinne C. C.: „Sunt mai degraba o adepta a umanismului, o persoana care spera in demnitatea si ratiunea umana dincolo de diferentele fizice si constitutionale dintre sexe”

Cristinne C. C.: „Sunt mai degraba o adepta a umanismului, o persoana care spera in demnitatea si ratiunea umana dincolo de diferentele fizice si constitutionale dintre sexe”

de  Cristina Lincuianuarie 21, 2022

Pasionatii de literatură fantastica nu au cum sa ocoleasca seria „Ephialte” publicata la editura Creator. Cinci volume despre evolutia postapocaliptica a unei Lumi Noi in care oamenii conlocuiesc cu Ephialte si Umbre, entitati ce, la randul lor, lupta nu doar pentru suprevietuire, ci si pentru suprematie.

Cristinne, cine se ascunde in spatele scriitoarei de proza fantastica?

Persoana din spatele scriitoarei de proza fantastica este, as spune, un om obisnuit, cu o imaginatie bogata, curiozitate copilareasca si o pofta permanenta pentru citit si scris.

Ca profesie, sunt avocat şi fac asta din placere si cu pasiune de foarte multi ani.

Cristinne C. C.

Marturisesc ca ma folosesc din plin de ambele ipostaze, desi par doua lumi paralele. Profesia imi solicita o gandire metodica, analitica şi, intr-o oarecare masura, destul de precisa, bazata pe norme si reguli. Ca scriitor, imi dau frau liber imaginatiei, renunt la legi si restrictii. De aceea, de foarte multe ori, aleg sa scriu fictiune. Imi lasa senzatia de libertate deplina.

In afara acestor activitati, si poate mai presus de ele, ceea ce m-a definit în omul care sunt azi sunt familia minunata din care fac parte si o multime de oameni fantastici.

Pentru cine doreste sa ma urmareasca pe social media, aici este profilul de Facebook si aici pagina de autor.

Cum ai inceput sa scrii? Cum se impaca meseria de avocat cu pasiunea pentru scris?

Am inceput sa scriu fara sa constientizez ceea ce fac. Am simtit mereu nevoia sa astern pe hartie cuvinte, fie ca reprezentau emotiile mele de moment, fie ca au luat forma unor versuri, a unor scenete ori a unor povesti mai ample. Nu am asociat insa pasiunea pentru scris cu activitatea unui scriitor decat tarziu, in urma cu aproximativ sapte ani, cand mi-a fost sugerat sa public povestea Ephialtelor.

Nu meseria de avocat este relevanta, ori vreo alta preocupare. Timpul este cel care impune o administrare stricta pentru a-mi putea permite pasiunea pentru scris. Familia, meseria, casa, prietenii… toate acestea au nevoie sa se impace cu pasiunea mea pentru cuvintele scrise. Nu este simplu, nu scriu toate cate mi le-as dori sa le expun, dar fiecare are locul sau pretios in viata mea.

Citesc romanii proza fantastica? Cum au fost primite cartile tale?

Sigur ca da, se citeste destul de multa proza fantastica in Romania. Inca se prefera, din cele observate de mine, proza fantastica straina, dar sunt destul de multi cititori care cauta si cumpara acest gen.

Am motive sa cred ca cei care au citit cartile mele, in marea lor majoritate, au fost incantati de povestile cuprinse in ele. Este un sentiment deosebit de electrizant sa descoperi la cititori curiozitatea si chiar nerabdarea de a citi in continuare ceea ce scrii. Pe mine ma incarca de fiecare data cu atat de multa energie si entuziasm.

Am o pagina pe Facebook dedicata exclusiv recenziilor, opiniilor cititorilor, criticilor, prezentarilor video. Oricine este curios sa afle cam despre ce este vorba sau daca merita sau nu sa citeasca seria Ephialte, pot vizita aceasta pagina si parcurge parerile celor care au citit-o deja.

Am format si un grup pe Facebook pentru cei care au citit seria sau sunt in curs de a o face si doresc sa converseze pe acest subiect ori sa afle diverse informatii despre lumea Ephialtelor (muzica care m-a inspirat, personaje, picanterii etc). Grupul se numeste:

E P H I A L T E, U M B R E & O A M E N I F A N-T A S T I C I, pentru cei care doresc sa ni se alature.

Cum vezi piata de carte din Romania?

In crestere, in dezvoltare, ceea ce este de apreciat, luand in considerare conditiile actuale, evolutia tehnologiei si multiplele tentatii care distrag foarte usor atentia. Si totusi, consider ca ar avea nevoie de o mai buna promovare, de mai multe targuri de carte in care, din cate am observat, pofta pentru lectura si atractia pentru mirosul desavarsit al paginilor proaspat tiparite revine pana si la cei mai sceptici.

Din ce te inspiri? Visezi sa renunti la meseria ta si sa te dedici in exclusivitate scrisului?

Nu am surse sigure de inspiratie. De cele mai multe ori, inspiratia pentru subiectul unei povesti imi vine spontan, din cele mai neasteptate imprejurari. Sigur ca de la subiectul central si pana la conturarea intregii povesti este cale lunga si, uneori este nevoie de „artileria grea”: muzica, muzica si… muzica.

Nu, nu visez sa renunt la meseria mea pentru ca imi place ceea ce fac, este o alta parte din mine. Dar, din nou, totul se rezuma la timp. Daca cineva ar pretinde de la mine sa scriu in interiorul unui termen, daca volumul scrierilor pe care ar trebui sa le livrez ar necesita mai mult timp decat imi pot permite acum sa aloc, atunci as fi nevoita sa aleg si as lua respectiva decizie analizand toate circumstantele.

Ce urmeaza in plan literar?

Seria Ephialte este incheiata, cu cele patru volume si un spinoff care are rolul de liant intre ele. Cu toate acestea, de la inceput, mi-am dorit sa expun si povestea unuia dintre personajele importante si chiar am lasat loc la finalul celui din urma volum, de o atare eventualitate. Reactia celor care au citit toata seria a fost mai mult decat incurajatoare in acest sens. Asadar, urmeaza sa scriu si aceasta carte din lumea Ephialtelor si, recunosc, sunt foarte entuziasmata sa o fac pentru ca iubesc acel personaj.

In scurt timp urmeaza sa fie publicata o carte pentru copii care cuprinde povestea in versuri: „Povestea celor patru anotimpuri”, la Editura UP. Este povestea a patru fete, fiice ale Timpului si ale Naturii, rasfatate si cam egoiste, pentru care parintii lor decid sa picteze in realitate lunile anului si sa le daruiasca anotimpurile pentru ca lumea sa revina la echilibru si liniste. Sunt foarte incantata de proiect si de viziunea editurii. Abia astept sa o vad iesita de la tipar.

Un alt proiect pe care sper sa il activez anul acesta este un nou roman, parte dintr-o alta serie. Acest prim volum este scris in totalitate si se afla in ultima faza de corectura si editare la mine. Povestea se numeste Symphony – Pana la ultima nota si este tot din genul literar fantastic. Symphony este un asasin, a carei parte intunecata poate fi echilibrata doar prin vibratiile create de muzica.

Actiunea volumului al doilea al acestei serii este deja schitata si, imediat ce timpul imi va permite, ma voi apuca sa il scriu.

O intrebare de care nu scapa niciuna dintre intervievatele Chic-Elite: Care este viziunea ta vizavi de femeie si putere? Te consideri feminista?

In cadrul profesiei, m-am aflat uneori in situatii in care am simtit o abordare diferita din partea celor din jur din cauza faptului ca sunt femeie. Am remarcat diferentele, dar nu m-au deranjat.

Am avut ocazia sa descopar in timp ca puterea ori slabiciunile tin rareori de sex. Am observat femei cu o inteligenta deosebita si a capacitate extraordinara de a manipula situatii in favoarea lor, desi de la distanta par atat de plapande incat ti-e teama ca se destrama la prima insulta, femei care fac fata unor provocari ce par supraomenesti si totusi le regasesti de partea cealalta – usor ravasite, dar supravietuitoare.

Am intalnit barbati cu alura impenetrabila a unei stanci si carora li s-au frant inimile si li s-au ranit sentimentele indiferent de iluzia de putere pe care o prezentau in exterior.

Cred ca adevarata putere a unui om vine din capacitatea de a gandi pentru el insusi, de a nu se lasa manipulat si a avea libertatea de a alege cum sa actioneze. Femeile, intr-adevar, au fost nevoite secole la rand, in trecut, sa isi reprime aceste porniri si, uneori, idei preconcepute tind sa mai iasa la suprafata chiar si in ziua de azi. Aleg sa sper ca sunt totusi exceptii.

Acestea fiind spuse insa, am doua fete si nu imi este mereu atat de usor sa impac instinctul de a le proteja de orice suferinta cu dorinta de a le educa sa fie independente. Ma straduiesc insa.

Si, ca sa raspund si ultimei intrebari, imi place sa cred ca sunt mai degraba o adepta a umanismului, o persoana care spera in demnitatea si ratiunea umana dincolo de diferentele fizice si constitutionale dintre sexe.

Mutumesc tare mult!

Va multumesc si eu si va doresc mult succes in activitatea pe care o desfasurati!

Care este reactia ta?
Articol bun
0%
Autor recomandat
100%
Despre autor
Cristina Lincu
Comentarii

Lasa un comentariu

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord