Draga Cathya, cum ti-ai descoperit pasiunea pentru scris?
In primul rand, multumesc pentru invitatie si, ca fapt divers, chiar ma gandeam acum cateva zile daca povestea mea ar trebui spusa si daca va motiva tinerii sa-si gaseasca intotdeauna puterea sa zboare, chiar daca li se taie aripile. Asa ca in acest interviu vreau sa dezvalui adevarata poveste despre mine, fara sa ma mai ascund.
Cat despre descoperirea pasiunii mele de a scrie, pot sa spun ca mai mult m-a gasit ea pe mine. De mic copil imi placea sa creez, insa arta in Romania este considerata, din pacate, „hobby-ul muritorilor de foame” si majoritatea suntem constienti ca acest stereotip s-a inradacinat in perspectiva generatiilor dinainte de Revolutie. Am sa va spun pe cat mai scurt posibil o poveste despre un copil caruia i-au fost taiate aripile din totdeauna, fara ca macar sa se constientizeze asta. O buna perioada de vreme, am desenat. Desenam zilnic, si pasiunea asta a inceput sa isi spuna cuvantul, participand la olimpiade in scoala si in primul an de liceu, pe care s-a intamplat sa le si castig, una nationala si una pe tara, cele mai importante, care mi-au ramas in memorie. Astfel, profesorul meu de desen din vremea aia, le-a propus parintilor sa ma transfere la un liceu de arta. Eu fiind dintr-un oras mai mic, trebuia sa fac naveta in Slatina, insa parintii nu au fost de acord. Automat toate visurile mele despre studierea desenului si despre a-mi face un viitor din aceasta pasiune au fost spulberate. In acel moment, am jurat ca nu mai pun mana pe creion vreodata si asa m-am ambitionat sa nu mai desenez. A fost o decizie categorica, din pacate, si am ajuns sa studiez Litere, chiar daca simteam ca poate ar fi fost mult mai bine pentru mine sa fi mers la arte, insa, din nou, dupa lungi discutii, mi-a fost insuflata ideea ca ar fi mai de viitor daca as urma Facultatea de Litere, ca mai apoi sa intru in sistemul de invatamant. Asa ca, dupa bac, am hotarat sa iau o pauza de un an pana la facultate. Scrisul a fost o metoda de a evada. Totul a inceput in clasa a doisprezecea, mai exact in 2014, cand am descoperit Wattpad, inainte de admiterea la facultate, de anul de pauza si chiar inainte de bac. La inceput am fost cititoare, dar pentru ca eu nu am fost niciodata o mare cititoare, la scurt timp am descoperit optiunea de scriere si de acolo am ajuns aici, insa nu a fost deloc usor. Lucrurile bune se intampla atunci cand te feresti de ochii lumii. Cam asa au evoluat lucrurile la mine. Am tinut secret pasiunea asta, de teama de a nu mi-o lua cineva. Imi ramasese unica forma de exprimare, dupa povestioara nefericita cu prima mea dragoste, desenul.
Cathya MP
Ce a insemanat platforma Wattpad in formarea ta ca scriitoare?
Unele lucruri sunt sortite sa se intample. Simteam adesea ca nu-mi gasesc locul in lume si incepuse sa ma obsedeze intrebarea: „Care e scopul meu in viata?”. Dupa ce am prins gustul platformei Wattpad, unde activez din 2014 pana in prezent, sa scriu acolo mi-a intrat in sange. Tot feedback-ul, pe care nu l-am cerut initial, m-a ajutat enorm din punct de vedere motivational. Pentru ca mi-a lipsit motivatia din partea oamenilor din jur si pentru ca tineam totul ascuns, am ajuns sa fiu sustinuta neconditionat de niste straini, pana la urma, care imi dadeau sperante sa continui, mai mult decat ar fi facut-o vreodata apropiatii mei. Parintii mei au aflat ca scriu abia in anul doi de facultate, cand, cuprinsa de euforia popularitatii care m-a zapacit si pe care nu o constientizez nici pana astazi, am inceput sa primesc mesaje despre o eventuala publicare si am fost motivata de familia mea de pe Wattpad, pentru ca asta inseamna comunitatea de acolo pentru mine, o a doua familie, sa public prima mea carte, Ame, in varianta fizica. Cred ca daca nu exista Wattpad, nu existau oamenii de acolo, nu mai exista nici Cathya MP.
Te numeri printre tinerele scriitoare contemporane de succes care a ales sa scrie sub pseudonim – Cathya MP – dar, in cazul tau, pseudonimul nu-ti ascunde adevarata identitate (Catalina Paladianu). De ce aceasta alegere?
Cathya MP
Cred ca este deja de la sine inteles, de ce am ales sa scriu sub pseudonim. M-am ascuns o buna bucata de vreme, iar dupa publicare, datorita unor micute greseli de a distribui de pe contul personal de Facebook anumite capitole scrise pe Wattpad, s-a aflat imediat cine era in spatele pseudonimului. Pseudonimul meu este usor de explicat, Cathya venind de la cel de-al doilea prenume al meu, pentru ca primul prenume este Mariana, un prenume care imi placea doar de ziua aniversara a numelui, cand primeam cadouri, si cele doua initiale, M – Mariana, P – Paladianu. Recunosc ca nu mi-a placut niciodata numele meu, am simtit ca mi-a purtat ghinion, dar pseudonimul pare sa fie cu noroc.
„Citind, am sansa sa traiesc mai multe vieti. Scriind, pot sa le orchestrez pe toate.” este motto-ul paginii tale de Facebook si trebuie sa-ti marturisesc ca mi-a placut foarte mult. Asadar, sa vorbim despre lumile orchestrate de tine si aflate intre copertie celor trei volume ale romanului Ame. Cum a luat nastere aceasta poveste si cui se dreseaza? Care crezi ca este secretul din spatele succesului sau?
In primul rand, multumesc. Copertele sunt ideile mele, prima coperta are o simbolistica evidenta, faptul ca personajul principal feminin este orbit de efectul personajului principal masculin, pe tot parcursul volumului 1. Eu am creat coperta in Photoshop si editura s-a gandit sa o reproduca, printr-o sedinta foto, negasind o fotografie asemanatoare copertei originale. Cel de-al doilea volum este mai mult despre starile lui interioare si a treia mi-am dorit sa lase impresia de reunire a celor doi, ca o concluzionare a intregii serii, ca un rezultat al actiunilor celor doi care i-au adus in punctul final.
Cat despre mine, nu m-am considerat niciodata o persoana curajoasa. Am simtit intotdeauna, inca din copilarie, ca puteam sa fac mai mult daca as fi avut un strop de curaj. Cred ca personal sunt un om cu multe regrete, nu am avut o viata palpitanta. Catalina nu a reusit sa iasa din cochilie, sa indrazneasca sa viseze, pentru ca anumite dezamagiri au facut-o sa se inchida in ea si sa nu mai aiba curaj, dar Cathya este ca o prelungire a mea, este persoana care nu am reusit niciodata sa fiu, puternica, indrazneata, visatoare si nonconformista. Simt ca in spatele pseudonimului am reusit sa fac ceea ce nu as fi indraznit niciodata, sa renasc din cenusa si sa zbor, sa-mi fauresc alte aripi, sa traiesc prin prisma personajelor mele diferite situatii imposibile pentru mine personal, in viata de zi cu zi. Cathya este un univers infinit, pe cand Catalina ramane acel copil plin de cicatrici, dar cu un suflet suficient de mare pentru ambele mele laturi, cea curajoasa, si cea timida.
Din ce te inspiri?
Din orice se leaga de o posibila continuitate a capitolului la care lucrez. Creierul meu este in permanenta alert, gata sa-mi notez o replica sau o situatie care devine continuarea cartii. Eu am telefonul lipit de mana, pentru ca nu vreau sa ratez o idee buna, ori de cate ori ma trasneste vreuna. Muzica, seriale, chiar si o iesire in oras, sunt ca un vanator de momente si chiar daca am avut o perioada in care credeam ca e prea mult, ma simteam epuizata, m-am adaptat, iar acum scrisul a devenit un stil de viata.
Ce tip de literatura crezi ca se cere pe piata de carte din Romania? Reprezinta ea un compromis de dragul vanzarilor?
Mi-ar placea ca literatura sa fie iubita in toate formele ei, indiferent de gen. Din fericire pentru mine, din pacate pentru literatura, cred ca principalul gen predominant pe piata din Romania este Romance, care s-a rasfirat si el, ca sa spunem asa, pe mai multe subgenuri, din punctul meu de vedere, ca de exemplu Young Adult, Fictiune Adolescenti, Mafia Romance (gen adoptat de mine in cartea de debut) si Smut. Drept urmare, daca pe timpuri erotismul era la mare cautare, acest gen inca predomina, insa sub un alt nume. Probabil multi il vad ca pe un compromis, insa, din fericire pentru mine, Romance a fost primul meu gen abordat, iar subgenurile lui se pliaza pe stilul meu de scriere, deci nu a trebuit sa fac niciun efort, ca sa spun asa. Eu ii apreciez enorm pe toti scriitorii, indiferent de gen, pentru ca sunt constienta ce munca titanica presupune.
Care crezi ca trebuie sa fie relatia unui scriitor contemporan cu publicul sau? Care este relatia ta cu publicul si cum o cultivi?
Daca la inceput aveam impresia ca un scriitor ar trebui sa ramana in umbra si cartea lui sa iasa in evidenta, acum mi-am schimbat parerea. Avem multe oportunitati de promovare in mediul online de care e pacat sa nu ne folosim. Poate sa existe talent, munca din partea unui scriitor si dorinta de afirmare, dar daca nu este un public capabil sa-l aprecieze, sau sa-i critice greselile, atunci este degeaba. In cazul meu, cititorii sunt principalul motiv pentru care fac asta, au fost principalul motiv pentru care m-am decis sa public fizic, pentru ca nu aveam de gand, voiam sa ramana o ocupatie recreativa, si fara ei cu siguranta nu eram nici eu in acest punct. Am o relatie foarte stransa cu ei, comunic zilnic cu unii care, din cititori, mi-au devenit si amici la distanta.
Cathya MP oferind autografe la Salonul de carte Bookfest
Ai avut parte de impresii negative? Daca da, cum le-ai gestionat? Crezi ca au un rol constructiv in formarea unui scriitor?
Din 2014 pana in 2020, dupa publicarea volumului 1 din Ame, nu am avut parte de nici macar o parere negativa online. Eram ca o fantoma, publicam capitolele, nu comunicam cu cititorii prea mult si ieseam de pe platforma. Apoi, dupa publicarea fizica, primele critici m-au durut. Durut cred ca este cel mai potrivit spus, pentru ca in atatia ani de scriere, nu am stiut vreodata cum se simte o critica negativa in adevaratul sens al cuvantului. Am avut cateva zile in care nu am stiut cum sa le gestionez, pentru ca impresiile negative nu sunt de multe ori reale 100%. Mai sunt si rautati, iar pentru un debutant poate sa fie destul de confuz pana ajunge sa le filtreze. Adevarul e ca le-am asimilat intr-un final, unele chiar m-au ajutat sa fiu mai atenta la anumite detalii marunte, pe care probabil le treceam cu vederea, si chiar sa evoluez ca scriitor. Rautatile mi-au crescut nivelul de toleranta si acum prefer sa ignor, nu sa dau curs discutiilor, pentru ca nu ma ajuta cu nimic, si asta le recomand tuturor celor care decid sa iasa la suprafata cu vreo carte. Dar daca ar fi sa pun in balanta binele si raul, eu il simt infirm. Sunt o persoana cerebrala. Daca existau mai multe pareri negative decat pozitive, cu siguranta era un semnal de alarma si era cazul sa muncesc si mai mult sau poate sa nu mai fac asta, pentru ca nu aprob consecventa in activitati la care nu te pricepi. O persoana muncitoare, dar netalentata, il va intrece pe cel talentat, dar lenes. Insa daca avem si a treia persoana, talentata si muncitoare, cu siguranta se va afirma fata de ceilalti doi. La fel si cu scrisul si cu orice activitate. Din fericire, nu a fost nimic ingrijorator.
Ce urmeaza in plan literar?
Daca ma intrebai anul trecut, as fi spus ca urmeaza cu siguranta publicarea seriei LN, sau Liceul Northway, o serie pentru care sunt deja pusa la colt pentru ca nu am reusit sa o scot la lumina tiparului nici pana acum, tinand cont ca am inceput scrierea ei in noiembrie 2019 si anul acesta se fac trei ani. Dar, pentru ca imi place sa experimentez, lucrez intens la o serie aparuta din senin si din dorinta de a ma distra cu genul Dark Romance, asa ca e mult mai probabil ca Ultimul Foc, si ea disponibila pe Wattpad, sa apara mai repede decat LN. Liceul Northway abordeaza niste subiecte delicate, cum ar fi: violenta in familie, traumele din copilarie si rezultatul lor in dezvoltarea unui adolescent, consumul de substante/alcool si efectele lor, integrarea in societate a unei victime a abuzurilor familiale, si multe alte teme dezvoltate in serie, prin prisma celor mai complexe personaje create de mine vreodata. Simt ca subiectul este prea bun sa nu fie exploatat la adevarata lui capacitate si de asta am nevoie de timp sa il slefuiesc pana la rezultatul finit. Restul cartilor incepute: Hawks, Poarta-te frumos, Triunghiuri si spin off-urile din LN: Abel, Jackson si Hazekiah, vor fi si ele continuate la un moment dat. Imi doresc ca toate sa vada lumina tiparului intr-o buna zi.
Cine esti si ce faci cand nu scrii?
Cred ca in momentul asta nu mai e o asa mare diferenta intre aceste laturi ale mele, pentru ca scrisul a devenit un stil de viata, am renuntat sa mai intru in invatamant pentru a ma putea concentra 100% pe scris si mi-am dat voie sa aleg ceea ce ma face fericita. Am noroc de un logodnic care m-a sustinut atunci cand nimeni nu o facea, si care inca ma sustine, si pentru asta nu voi avea cum sa ii multumesc indeajuns vreodata.
Cel mai mare esec, cea mai mare reusita ca scriitoare. Dar cea mai mare provocare? Dar ca femeie?
Puteam sa am parte de un lant de esecuri, daca nu dadea scrisul peste mine, pentru ca m-am simtit mereu o inadaptata, incercand cateva joburi care s-au soldat cu esec inca din timpul studentiei. Referitor la reusita in calitate de scriitoare, cred ca n-am ajuns inca acolo, dar mi-as dori sa public toate cartile incepute si lucrul care ar incorona aceasta munca ar fi ecranizarea unei carti, pentru care sunt sigura ca pentru orice scriitor reprezinta varful piramidei. Ca femeie, in viziunea mea, cred ca ar fi sa fiu o mama minunata, in viitor, si fericirea, dar si succesul copilului meu ar fi rasplata sau realizarea mea in calitate de femeie si de mama.
Cathya MP
O intrebare de care nu scapa niciuna dintre intervievatele Chic-Elite: Care este viziunea ta vizavi de femeie si putere? Te consideri feminista?
Barbatii se considera sexul puternic, dar adevarata putere sta in mainile femeii de langa ei. Am sunat ca o feminista convinsa si chiar daca ma declar sustinatoare a egalitatii intre sexe, uneori nu pot sa ma abtin si feminitatea primordiala din mine iese la atac ca o arma alba. Femeile ar trebui sa fie constiente de integritatea lor, indiferent daca sunt singure sau intr-o relatie. Integritatea este o caracteristica importanta a ambilor parteneri si eu o asemuiesc cu puterea. Puterea poate sa vina si din capacitatea de intelegere a partenerilor si din priceperea de a gasi o cale de mijloc. Cred ca barbatul este de multe ori influentat de femeie, pentru ca aceasta caracteristica este predominata la femei. Seductia este o arta care orbeste ratiunea de cele mai multe ori. Asa ca, poate sa spuna oricine ce vrea, dar adevarul este ca s-au pornit razboaie de la o femeie si tot datorita lor, femeilor, au fost castigate.
Multumesc pentru oportunitatea de a vorbi deschis despre trecutul si inceputurile mele ca scriitoare!
Numai bine!
Multumim pentru interviu. Mult succes in continuare!
