Citesti acum…
Antreprenoriat ghidat de intuitie si sincronicitati

Antreprenoriat ghidat de intuitie si sincronicitati

de  Dana Tudormai 14, 2018

Anca Moldoveanu avea de 13 ani o pozitie de management intr-o multinationala cand, inainte de Craciunul lui 2016, s-a gandit pentru prima data sa plece pe cont propriu. Atenta la intuitie si sincronicitati, se intrebase ce mesaj vroia sa ii transmita problema sa recenta de sanatate. La aceasta s-au adaugat diversele schimbari ce avusesera loc in organizatie, in ultima vreme. Analizandu-le, si-a spus: “iata semne ca trebuie sa plec”. “Nu mi-a fost usor, pentru ca sunt foarte multe frici pe care trebuie sa le pui deoparte, sa vezi care iti sunt resursele”. S-a intrebat: “ce poate sa faca Anca, care nu are o echipa si numele unei companii mari in spate?” In mai 2017, pleca, inarmata cu un raspuns in care crede cu pasiune, care poarta numele Family Hub, si prin care isi asuma calea unui vizionar cu privire la educatia copiilor din Romania.

Cum ai ajuns la Family Hub, Anca?

Am absolvit Liceul Pedagogic si Facultatea de Psihologie. Am predat la clasele I-IV, pentru doua generatii de copii. Ulterior, pentru ca vroiam sa profesez in domeniul resurselor umane, m-am angajat in multinationala. Insa, in tot acest timp, am fost un foarte fin observator cu privire la ce se intampla cu copiii in Romania. Primii care ii ingradesc pe cei mici sunt chiar parintii lor, lucru care m-a ingrijorat.

Pentru a ajunge la solutia Family Hub, am pornit de la intrebarea “Care e dragostea mea?”, raspunsul fiind “educatia copiilor”. Si atunci m-am gandit cum ar fi sa fac ceva care se imbine resursele umane cu educatia. Mi-am propus sa fac gradinite care sa le fie oferite angajatilor drept beneficiu, de catre companii. Am inceput sa ma documentez si am descoperit Pedagogia 3000, un tip de educatie alternativa holistica, unde accentul este pus pe faptul ca fiecare copil are o inteligenta, un dar si al carei obiectiv este descoperirea si potentarea acestuia. Dezvoltata de un antropolog francez, aceasta are in vedere inteligentele multiple ale individului; copilul devine un contributor, este educat pentru a intelege care e rolul lui in lume, se uita in interiorul lui, la corpul lui si incearca sa il inteleaga. Prin comparatie, educatia traditionala te indeparteaza de tine si, ca adult, cheltui foarte multi bani ca sa te reconectezi cu tine.

Frumusetea Pedagogiei 3000, bazata pe cercetari, este ca integreaza toate elementele bune din sistemele alternative de educatie. Studiile actuale arata ca, pana la 6 ani, sunt create sinapsele neuronale. Daca vrei un salt calitativ pentru copilul tau, trebuie sa actionezi pana sa ajunga la aceasta varsta. Daca nu lucrezi pana la 6 ani cu partea dreapta a creierului, copilul pierde tot ce inseamna intuitie si creativitate.

M-am certificat international in acest tip de educatie, invatand filozofia, metodele si reperele crearii unei scoli in acest sistem, care tin de detalii de la spatiul fizic, pana la partea cognitiva. Cu scoli pe 3 continente (America de Sud, Europa, Asia), Pedagogia 3000 imbratiseaza un stil architectural care respecta geometriile sacre, asa cum a facut Gaudi. Acestea creeaza campuri energetice benefice pentru locatari.

Orice familie, oricat de pregatita este sa aiba copii, are nevoie de sprijin. Tinand cont de acest lucru, am gandit cel de-al doilea serviciu, care se adreseaza tot angajatorilor si le ofera angajatilor parinti o solutie daca nu au cu cine sa isi lase copiii pe perioade scurte. Serviciul de “back-up care” are rol mai ales in productivitate, asigurand continuitatea afacerii. Cum ar fi ca, de fiecare data cand apare o situatie neprevazuta, parintele sa isi ia concediu sa stea cu copilul? Cel de-al treilea serviciu, creat pentru parinti, consta in workshop-uri de parenting tinute in filozofia acestei educatii, pentru ca parintele sa fie aliniat cu sistemul in care este crescut copilul sau, alaturi de sesiuni de coaching sau consiliere psihologica individuala.

Imi propun sa creez un univers pentru parintii care lucreaza, au responsabilitati si provocari; ii sprijin, luandu-le de pe umar grijile din zona de educatie. Pornind de la aceasta misiune, mi-am cristalizat oferta de servicii. Mi-am format o echipa de oameni tineri, deschisi la alte paradigme de invatare. Sunt ca un operator de educatie care ofera servicii la cerere. Asigur partea educationala iar managementul ofera fie spatiul, fie contributia lunara pentru angajatii ai caror copii merg la respectiva gradinita.

Care sunt reactiile pe care le ai pana acum?

Organizatiile prefera serviciile de “back-up care”, pentru ca sunt mai facile. O gradinita nu e o decizie pe care sa o iei de pe o zi pe alta, tine de strategia de HR a unei companii. Cu toate acestea, exista, deja, organizatii care au gradinite pentru angajatii lor, precum Continental, E.on (Cluj) sau Gameloft. Angajatorii inteleg ca, daca vor ca beneficiile acordate sa aiba efect pe termen lung, trebuie sa isi actualizeze pachetul oferit in prezent. Dezvoltarea de gradinite la cererea angajatorilor ii ajuta foarte mult pentru atragerea de talente si retentie. Cand lucram in corporatie, remarcam cat de mult timp petreceau angajatii vorbind despre copii, ceea ce afecteaza mult productivitatea.

Ce inseamna educatie holistica?

In educatia holistica, copilul este invatat de mic cu stilul de viata sanatos din toate punctele de vedere: minte, corp, suflet. Se pune accent pe cine este, pe starea sa de bine. Paradigma din care multi oameni isi duc viata acum este: “Cand o sa am bani, o sa fac x lucru si o sa fiu fericit”, pe cand cea in care vrem sa ii crestem pe copii este “Sunt fericit, fac X lucru si ca atare am bani”.

Cum ai aflat care este misiunea ta?

In urma a 10 sedinte de coaching cu Lilia Dicu, prima romanca Master Coach certificat. Am lucrat cu temerile mele, pe care le-am dat laoparte, si cu resursele mele. I-am solicitat o abordare ontologica, existentiala, axata pe cine sunt eu, Anca. Nu a fost un proces usor. La finalul acestor sedinte am ales ce vreau sa fac. Chemarea nu a venit dintr-un rationament clar, cu strategie, analiza SWOT, obiective SMART  etc. Am cautat sa imi raspund la o intrebare simpla: “ce am eu de oferit umanitatii?”. Au aparut ca raspunsuri educatia pentru copii si sprijinul pentru adulti.

Pe ce blocaje ai lucrat cel mai mult in coaching?

Cea mai mare frica a mea a fost ca nu o sa am succes. Alta temere era legata de ce o sa fac cand voi lucra singura, avand in vedere ca in ultimii 13 ani delegasem catre colegii mei. M-am intors in spate, in perioada in care nu aveam echipa, si mi-am dat seama ca si atunci am avut rezultate bune. O alta preocupare foarte puternica a fost: “am doi copii, daca plec din multinationala nu voi avea ce sa le pun pe masa”. “Nu se poate”, mi-am spus, “ e ca si cum mi-as sacrifica un vis pentru familie, nu suna bine”. Sunt convinsa ca baietii mei vor aprecia ca fac ceea ce imi dicteaza pasiunea. Paradoxul este ca sotul meu si-a gasit un job foarte bine platit chiar inainte sa il anunt ca am decis sa imi dau demisia, ceea ce m-a facut sa fiu impacata ca plec, apropos de sincronicitati.

Cum evaluezi ca ai luat o decizie buna, daca nu te uiti la SWOT si alte instrumente similare?

Una din metodele mele de evaluare a deciziilor sunt sincronicitatile: am inteles ca ele apar cand esti in flow, cand esti pe valul care trebuie sa te duca mai departe. Cand lupti, te straduiesti, te epuizezi energetic. Sunt de asemenea atenta la intuitie, care iti transmite ce si cum sa faci. In corporatie, imi bifam cand este luna plina si luna noua si luam decizii majore in functie de asta. Colegii meu stiau ca e o gluma, dar pentru mine nu era.

Care sunt lucrurile la care este atenta in ce priveste educatia baietilor tai?

Intotdeauna cand comunic cu copiii mei ma intreb care este convingerea pe care, fara sa vreau, le-o transmit. Ii invat ca trebuie sa aiba niste abilitati deosebite de care alti oameni au nevoie si vor fi dispusi sa le dea ceva in schimb. Ei stiu ca, daca vrei sa primesti jucarii, trebuie sa creezi un spatiu liber, sa dai. Cati copii sunt invatati ca, pentru a primi ceva, trebuie sa lasi loc?

Am vazut foarte clar care sunt talentele amandurora: Adam (7 ani) are talent lingvistic – ne corecta de cand era la gradinita. Eu, fiind vizuala, il intrebam: “Ai vazut cum miroase floarea?” si ma corecta. Are talent de constructie, inovatie, ceva intre arhitectura si inginerie. Prin urmare, jucariile pe care i le-am luat au fost unele care sa dezvolte aceste abilitati – jucarii de asamblat si experimentat. In educatia celor mici, trebuie sa te duci dupa ce vrea copilul si sa ii facilitezi, respectiv sa ii dai resursele de care are nevoie. Cel mic, Luca (3 ani), este foarte talentat in zona inteligentei emotionale si corporale – danseaza si canta diferit fata de alti copii la aceeasi varsta. Stie cine este la usa inainte ca noi sa deschidem.

Pana la 2 ani, niciunul nu a stat in fata televizorului. Nici noi, ca parinti, nu ne uitam. Ca multor copii, le plac pietrele, betele, ceea ce nu e intamplator, pentru ca se conecteaza cu energia  pamantului. Luca se descalta in parc, ceea ce e foarte bine si fizic, si energetic. Nu am atasamente fata de faptul ca isi murdaresc sau rup lucrurile.

Nu au tableta, se uita la desene animate in timp ce fac aerosoli. Cand nu am cum sa ii expun direct la ceva, pentru ca nu exista in tara, le arat pe YouTube (cum erupe un vulcan, cum porneste racheta etc.). Copilul trebuie sa aiba copilarie, nu tehnologie. Un parinte care vrea sa ii stimuleze copilului sau aplecarea catre natural, catre a face si a experimenta, nu are o viata foarte comoda, dar bucuria si mandria pe care le traieste impreuna cu realizarile celui mic merita din plin.

Ai momente cand iti pare rau ca ai plecat din corporatie?

Nu. Sunt nerabdatoare sa vad cat mai multe gradinite pentru angajati in Romania, insa in astfel de momente imi spun “daca nu se leaga inseamna ca nu e bine pentru tine acum”. Imi amintesc de una din sedintele de coaching in care am spus ca am pasiunea de a crea un sistem de educatie alternativ sustenabil iar lucrurile marete nu se fac peste noapte.

In intreaga mea cariera, eu am vazut inainte. In 2005 am introdus in ING assessment center-urile. Ulterior, in NN, le-am oferit colaboratorilor cursuri de dezvoltare personala, in anii 2012 – 2013. Cine mai facea asta, atunci? In urma cu aproximativ 6 – 7 ani, spuneam ca urmatoarea tendinta va fi ca angajatorul sa aiba grija de wellbeing-ul angajatilor, fiind evident ca, daca nu iti merge ceva pe un plan, functioneaza principiul vaselor comunicante, te va afecta si pe alt plan. Acum, cred in aceasta solutie pentru copiii angajatilor si in acest nou model de educatie. Nu am nicio indoiala ca va veni vremea lor.

 

Care este reactia ta?
Articol bun
67%
Autor recomandat
33%
Despre autor
Dana Tudor
Dana Tudor
Jurnalist, consultant comunicare, personal branding si employer branding Am o experienta de aproape 20 de ani in comunicare si in presa scrisa si online, de business si life-style. Am contribuit la dezvoltarea unor branduri premium in presa romaneasca (Project Manager Eva.ro, redactor-sef Cariere) si am avut ocazia de a interactiona cu mii de manageri, antreprenori si guru internationali din mediul de afaceri, precum si cu unii dintre cei mai buni specialisti din diverse domenii care contribuie la un stil de viata frumos si echilibrat (parenting, nutritie, coaching, vestimentatie, etc.). Principale directii de activitate ale Buticului meu de Inspiratie sunt: employer branding si cursuri de life-style pentru angajatii companiilor, content mastery, PR & media relations, branding personal.
Comentarii

Lasa un comentariu