Citesti acum…
Anays M: „Daca pledoaria mea pentru o femeie complet stapana pe viata ei, cu drepturi si libertati respectate de catre societate este feminism, atunci, da, clar, sunt feminista!”

Anays M: „Daca pledoaria mea pentru o femeie complet stapana pe viata ei, cu drepturi si libertati respectate de catre societate este feminism, atunci, da, clar, sunt feminista!”

de  Cristina Lincuoctombrie 18, 2019

Din nou stam de vorba cu un autor care a decis sa-si semneze cartile cu pseudonim: Anays M. Este vorba, cum spuneam si in introducerea altor interviuri, de un adevarat val de literatura – apartinand unor autori romani contemporani – publicata sub pseudonim, in majoritatea ei abordand subiecte erotice. Nu mai intreb din nou „de ce”, dar sunt curioasa care este parerea ta vizavi de modul in care piata reactioneaza la acest tip de literatura.

Probabil ca nu te mira daca iti spun ca vorbim de o masa mare de cititori care apreciaza literatura acestei nise. De exemplu, cele doua volume ale cartii mele „Confesiunile unei fete rele” publicate de editura Bookzone (volumul 1 in 2018 si volumul 2 in 2019) s-au vandut in aproximativ 24 000 de exemplare.

Literatura erotica nu trebuie neaparat sa fie de proasta calitate. Este o prejudecata printre cei care cred despre sine ca sunt oameni culti, cititi, intelectuali ca este o rușine sa citesti „asa ceva” pentru ca, automat, ar fi vorba de maculatura. Dar, de obicei, cei mai ferventi sustinatori ai acestor idei fie nu au citit nimic – deci habar nu au de fapt despre ce vorbesc -, fie sunt devoratori feroce ai acestui gen (via carti sau filme pentru adulti) si, ca sa nu dea de banuit, ies la razboi in prima linie.

Desigur, cu asta nu vreau sa spun este cineva obligat sa guste acest gen de scriere, dar de aici pana la a jigni autorul doar pentru ca nu iti place genul sau cartea sau nu intelegi nimic dincolo de primul „strat” erotic este cale lunga, nu?

La un moment dat, cineva a afirmat despre „Confesiunile unei fete rele” ca s-ar situa intre Sandra Brown și „Fifty Shades of Grey” și trebuie sa va marturisesc ca am luat-o ca pe un compliment, desi ma indoiesc ca asta a fost intenția. Sa ne intelegem, prin asta nu vreau sa proclam capodopere ale literaturii universale orice roman sau orice scriere cu subiect erotic. Nicidecum. Trebuie doar sa facem abstractie ca subiectul ne incomodeaza obisnuinta de lectura sau ca ni se pare „sub demnitatea noastra” atunci cand analizam o carte din aceasta nisa. Caci este complet nedrept sa o calificam drept proasta doar pentru ca vorbeste mai mult sau mai putin pe sleau despre ceea ce ni s-a spus acasa ca „nu e frumos”, „e rusine”, „aoleu, te vede Dumnezeu”, „e tabu” etc, ignorand, precum nu am face-o în cazul oricare altei carti, criteriile ce stau la baza aprecierii unei carti. Desigur, criterii subiective, dar cel putin nepervertite de prejudecata, asa cum spuneam mai sus.

Cum ti-a venit ideea sa scrii literatura erotica? Din ce te-ai inspirat?

Evident, din viata. Trebuie sa spun ca in „Confesiuni” (Confesiunile unei fete rele – n. red), dincolo de aspectele erotice, exista ceva mult mai important: sunt anumite experiente, lectii de viata, concluzii si sfaturi care alcatuiesc esenta cartii. Practic, am vrut sa scriu o carte de dezvoltare personala, fara perdea si camuflata in complexa viata a personajului principal – Anays – pentru ca acesta mi s-a parut drumul cel mai scurt catre inima si intelegerea cititoarelor.

Persoana I sau persoana a III-a? Multi autori mi-au marturisit ca li se pare mai „usor” sa scrie la persoana a III-a.

Persoana I. Clar. Pentru mine, povestirea curge firesc atunci cand este scrisa din perspectiva personajului care o traieste. Cred ca acel „mai usor” este tare inselator. Cand scrii la persoana a III-a, trebuie sa-ti definesti foarte clar perspectiva si sa nu iesi din ea. Ca autor omniscient, ai o anumita relatie cu personajele si poti dezvalui absolut tot legat de ele și de intamplari, pe cand ca personaj-autor ai o perspectiva limitata, profund subiectiva, cititorul primind povestea astfel filtrata. De fapt, nu este mai „usor” sau mai „greu”, ci cred ca alegerea perspectivei tine de stilul fiecarui autor si de cum se simte fiecare mai bine scriind sau, de ce sa nu recunoastem, de cerintele interne ale povestii.

Stii ce mi se pare… hm, hai sa zic paradoxal. Scrii despre asumare, dar tu nu-ti asumi scrierile (asta ca sa revin putin la prima intrebare), semnandu-le cu pseudonim.

Partial, ai dreptate si nu esti prima care pune astfel problema. Totusi, exista mai multi factori de natura personala si profesionala care m-au determinat sa iau aceasta decizie. Nu sunt persoana publica, daca la asta te gandesti.

Lucrezi la vreo carte in prezent? O vei semna cu acelasi pseudonim?

Da, scriu volumul al treilea din Confesiuni. Al doilea volum se termina – nu te teme, nu dau niciun spoiler – cu un fel de „si au trait fericiti pana la adanci batraneti”. Ei, in cel de-al treilea volum va dezvalui ce inseamna, de fapt, asta in viata reala. Si va anunt ca nu este deloc plictisitor, deloc monoton și deloc… cuminte!

Ai publicat carti semnate cu alt pseudonim sau cu numele tau real?

Da, cu numele meu real. De altfel, in paralel, scriu la urmatoarea carte care va aparea cu numele meu. Nu ma intreba care este acela insa… : ))))

O intrebare de care nu scapa niciuna dintre intervievatele Chic-Elite: Care este viziunea ta vizavi de femeie si putere? Te consideri feminista?

Femeile sunt, fara indoiala, mai puternice decat stiu ca sunt. De altfel, este ceea ce vreau sa le arat si prin cartile mele. Sustin feminitatea, sustin afirmarea femeilor, sustin independenta lor, vindecarea de frustrari si dezamagiri, sustin eforturile lor in mentinerea drepturilor si libertatilor castigate cu sange de inaintasele noastre.

Daca sunt feminista? Daca pledoaria mea pentru o femeie complet stapana pe viata ei, cu drepturi si libertati respectate de catre societate este feminism, atunci, da, clar, sunt feminista!

Care este reactia ta?
Articol bun
0%
Autor recomandat
0%
Despre autor
Cristina Lincu
Comentarii

Lasa un comentariu

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord